Solidaritate cu toate curvele!

Îmi amintesc cu exactitate o discuţie cu o prietenă din curtea şcolii când aveam ambele în jur de 13 ani. Era o dezbatere aprinsă despre ce înseamnă să devii femeie. Ea zicea că devii femeie când îţi vine ciclul, eu ziceam că devii femeie când ai prima dată contact cu puţa bărbatului şi ţi se rupe pieliţa aia din vagin. Himenul. Peste câteva săptămâni ea a găsit prin dulap la tatăl ei un roman ieftin de bulevard despre dragoste şi sex, pe care l-am citit ambele pe nerăsuflate în următoarele 24 de ore, ea ziua şi eu noaptea. Nu aveam încă internet şi calculatoare. Fata din roman devenea femeie la primul contact cu penisul. Eu am câştigat dezbaterea.

Acum mă gândesc că de fapt prietena mea avea dreptate. Că devenim femei când vrem şi când simţim noi. Şi nu avem nevoie de un penis care să ne valideze această transformare. Îmi amintesc un articol care zicea oare cât de important să se creadă un penis încât să aibă puterea să definească identitatea complexă a unei femei?

Educaţia sexuală din vieţile noastre e un punct foarte dureros. În adolescenţa mea învăţam ce apucam din reviste, de la televizor din filmele romantice unde sexul însemna nişte siluete vagi mişcându-se sub un cearşaf roşu de catifea, din bancurile libidinoase ale băieţilor care au început să curgă şiroaie la pubertate. Şi de la mama mai învăţam, pentru că mama vorbea despre sex. În tinereţea ei nu se ştia chiar nimic, aşa că ea în clasa a noua credea că e gravidă pentru că a îmbrăcat pantalonii de sport a unui băiat.

Când a făcut o fată, s-a gândit că ea va vorbi cu mine despre sex. Ce ştiam e că prima data va fi foarte dureros şi vom pluti în valuri de sânge de la himenul rupt, că trebuie să fac sex doar cu bărbatul vieţii mele cu care o să mă căsătoresc, că e foarte important să am orgasme şi că femeile care se respectă fac sex din dragoste, restul sunt curve.

Şi că sexul pe ciclu e ceva scârbos, murdar şi cu siguranţă faci o sută de infecţii. Şi că să faci sex oral unui bărbat te înjoseşte şi te face, din nou, curvă. De sex cu alte femei nici nu mai vorbesc, când am început să-mi descopăr şi atracţia pentru fete şi i-am zis mamei, şi-a afişat cea mai dezgustată faţă posibilă şi mi-a zis: ”Nu credeam niciodată că fetiţa mea o să se lingă în pizdă cu tot felul de nespălate bolnave, ca toate curvele! E cel mai scârbos lucru pe care pot să mi-l imaginez despre tine, să lingi pizda uneia cine ştie pe unde.”

Eu atunci aveam 15 ani şi oricum eram foarte ruşinată de atracţia mea pentru fete, iar sexul era ultimul lucru la care mă gândeam, prin toate straturile de ruşine şi sentimente că ceva e în neregulă cu mine. Să aud din gura mamei mele ceva atât de vulgar, mama mea care nu pronunţase cuvintele pizdă sau pulă în prezenţa mea niciodată, m-a marcat atât de tare încât multă vreme după aceea ideea de a face sex oral unei alte femei mă dezgusta profund. Mă întreb acum oare cât de mult am fost învăţate să ne urâm propriile vulve şi vagine, încât să ni se pară că e ceva dezgustător în a face sex oral unei femei.

Îmi amintesc discuţii dintre prietenele mamei la care trăgeam cu urechea, unde ele ziceau că bărbaţii lor ar vrea să le facă sex oral, dar lor li se părea o mare perversiune şi o invenţie pe care ăia o descoperiseră cu siguranţă pe la curve. Sau altele care ziceau că nu s-au uitat la pizdele lor niciodată, de ce ar face aşa ceva? Sau altele care nu au avut orgasme în viaţa lor pentru că sexul dura două minute şi sexul era aşa, bărbatul stingea lumina, se urca peste ea, dădea din cur de câteva ori, grohăia ca un porc şi adormea. O prietenă de a mamei spunea că ea nu înţelege cum a făcut trei copii, că ea nu a simţit nimic niciodată când a făcut sex cu soţul ei. Că ea nu ştie ce e sexul.

Şi eu am crescut cu aceste poveşti şi cu lipsă de educaţie sexuală în şcoală. În schimb aveam ora de educaţie creştină. Şi câteodată diriginta ne aduna doar pe fete şi ne spunea să avem grijă, că urmează să ne vină ciclul şi să fim atente cum ne îmbrăcăm, cum venim la şcoală, că e ceva foarte ruşinos.

Unei colege i-a venit ciclul la lecţia de română, era prin mai, avea nişte pantaloni albi şi când s-a ridicat de pe scaun, toată clasa a văzut o pată mare roşie pe pantaloni şi o pată mai mică pe scaun. Toţi colegii au început să râdă, ea s-a făcut roşie la faţă şi a început să plângă. A vrut să fugă, dar diriginta a oprit-o şi a pus-o să cureţe scaunul cu lama. Nu ţi-e ruşine de colegii tăi băieţi? Cum să vadă aşa ceva? Păi tu eşti viitoare soţie şi mamă, ce-o să-i înveţi tu pe copiii tăi???

Sunt convinsă că poveşti similare au toate fetele din jurul meu, sute şi mii. Poveşti care ne-au traumatizat, ne-au făcut să ne simţim defecte, ne-au lăsat cu o relaţie complicată şi uneori compromisă cu corpurile noastre şi cu un mare sentiment de ruşine. Şi în continuare nu avem educaţie sexuală în şcoli, nu mai zic de educaţie sexuală LGBT, nici măcar heterosexuală clasică nu avem. BOR şi coaliţiile aferente fac demersuri pentru interzicerea avortului. În tinereţea mamei mele mii de femei au murit că era interzis avortul şi că nu exista educaţie sexuală. Educaţia sexuală previne avortul. Şi traumele legate de corpurile noastre. Şi ruşinea. E urgent ca aceste lucruri să fie scoase din dulap şi vorbite.

sursa foto flickr.com

Şi da mama, îmi place enorm de mult să-i fac sex oral iubitei mele, îmi place pizda în toată frumuseţea ei, ador să fac sex pe ciclu, nu mă fut doar din dragoste şi nici nu îmi mai urăsc corpul cum o făceam la 15 ani. Am înţeles de la tine că asta înseamnă că sunt curvă şi îmi place la nebunie. Solidaritate cu toate curvele!

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

 

URMAREȘTE-NE

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru.