De Sfântul Vali – O retrospectivă întâmplătoare

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +

Nu sunt fană sfântul Vali. 
Sunt enervante toate sărbătorile astea intens marketate, crescute fervent până la rang frenezie cu scopul clar de a crește așteptările, presiunea socială și, desigur, vânzările. Și cu sărbătoarea dragostei, e grav. Bombardamentul media frizează niște culmi siropoase ale kitchului care ar putea să îi cauzeze diabet și unei lămâi uscate.

Cu toate reflectoarele pe iubire, fie că ești într-un cuplu, singur sau undeva între, poate deveni o perioadă mai dubioasă a anului sub presiunea de inimioare zaharisite .
Totuși, orice context oricât de grețos aduce oportunități, inclusiv sfântul Vali. 
Pe principiul calul de dar nu se caută la dinți, dar n-a zis nimeni nimic de genitale, poate că presiunea asta e prilejul perfect să pui pe masă o fantezie la care îți știi partenerul mai reticent, să profiți de ofertele de sezon la jucării sexuale sau măcar să îți storci creierii pentru noi feluri de a-ți chinui patrenerul cu cantități agonizante de plăcere. Fiindcă, da, florile sunt de căcat și ăsta e singurul fel în care ar trebui să ne chinuim partenerii.
Dacă ești singur, poate că e timpul pentru o introspecție sau o retrospecție erotică și, implicit, emoțională.

sursa foto flickr.com/ Poza de Nan Palmero

Să te întrebi și să-ți răspunzi sincer ce ai mai repeta acum din trecutul tău emoțional, ce experiențe te-au schimbat, au trezit noi forme de dorință și au marcat drumul către ce îți place acum. Sau mai simplu, ce îți place mai place acum?
Cel puțin cam așa suna procesul meu de introspecție înainte să fie deturnat în retrospecție de o apariție din trecut.

Totul a început în perioada asta a anului acum 5 ani când, într-un local cu care amândoi colaboram, inexplicabil, ni s-au aprins privirile direct proporțional cu felul în care a escaladat viteza paselor și replicilor în discuția scurtă despre Milan Kundera. Ne-am salutat cu ochii încă scânteiând și am plecat fiecare la treburile lui.

N-am putut să mă abțin să nu văd care e treaba când la scurt timp a avut un gig într-un club. Discuția a descins repede de unde am lăsat-o și câteva băuturi mai încolo am ajuns într-un separeu nu foarte intim. Am început să ne sărutăm cu o pasiune care revendică fără să lase alternative. Chiar dacă, date fiind circumstanțele, chiar nu era ok deloc să fim găsiți așa, ne-am futut cu disperare, cu rochia în sus și cu ștrampi în vine, colcăind frenetic unul întraltul pe canapeaua aia obscură într-o beție nebună care nu prea a avut de-a face cu alcoolul.

A doua zi mi-a scris primul dintr-o serie savuroasă de mailuri. El avea o prietenă și deja era în serioase procese morale de la mica și intensa noastră escapadă, dar ce dragoste ar fi fost în alte circumstanțe și am decis, ca doi oameni maturi, să ne resemnăm. Doar că nu prea a mers, greu cu refracția când lovește atracția.

Idila a mai continuat vreo o lună și un pic, presărată sporatic cu mailuri romantice prin autenticitate și câteva seri intense în care ne-am tras-o cu patos și dor. Când prietena lui a aflat, deja totul devenise mult prea complicat pentru fiecare din noi de ceva vreme. Chiar dacă de la toată această poveste și-au sfârșit relația care era deja consumată din cu totul alte motive, s-a oprit și povestea noastră.
***
Chiar dacă în tot acest timp am frecventat medii comune și ne-am tot văzut, nu prea am mai avut treabă. Chiar dacă ne-am mai trezit zâmbindu-ne complici preț de câteva secunde, ca o recunoaștere scurtă a unui fulger de memorie. Chiar dacă m-a mai întrebat cu două sau trei ocazii, în dimineți extinse de party, bine asezonate cu alcool și alte condimente, de ce nu ne mai futem măcar odată, chestia asta nu s-a întâmplat.

Până de curând, când ne-am întâlnit random în club într-o dimineață ca în multe altele. Din zâmbetul timid de recunoaștere am alunecat pe o canapea din apropiere, și din canapea în amintiri, până a alunecat de tot în mine la mine acasă.

Câteva ore ne-am atins reciproc pe canapea în jocul ăla deobicei frustrant al dimineții târzii, când ești prea deshidratat de la alcool și ți se usucă toate cavitățile. În excitația aia de after, cu șanse reduse de a-ți da drumul din cauza oboselii și exceselor nopții, în care te desprinzi din înlănțuire cu greu, scurt, cât să mai iei o gură de apă și te forțezi de ultimele picături de salivă să lubrifiezi situația.

În pulsația noastră ferventă totul curgea atât de natural și puternic, că nici impedimentele matinale nu mai aveau cum să ne sâcâie. Poate că atunci când ai o istorie cu cineva, când vă futeți iar după multă vreme simți ca și cum ar fi lăsat mici bucățele inactive din el undeva sub pielea ta, care brusc trepidează pentru reîntoarcerea la nava mamă într-o senzație electrizantă de proaspăt încărcată cu familiar.

Epuizați, am ajuns în dormitor. M-a futut ca și cum ar fi condus o simfonie pentru plăcerea noastră. A început prin a menține un tempo din mișcări puternice și ferme, egale în intensitate, a crescut cadența subtil, gradual, aproape insesizabil. Am sfârșit prin a ne da drumul în același timp, susținându-mi pelvisul în aer cât a dezlănțuit virtuos și apăsat ultimele acorduri sub privirea mea încântată.

Share.

About Author

Avatar

Leave A Reply

Are you 18 or older? This website requires you to be 18 years of age or older. Please verify your age to view the content, or click "Exit" to leave.