Există o comunitate Poly în România?

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +

Trăim încă într-o lume în care a fi straight și monogam este nu numai comun, dar se pretinde a fi și normal sau natural. Deja știți că nu-mi place să mă conformez și că vreau să văd pe pielea mea cum e dacă mă organizez diferit pe plan amoros. Drept urmare îmi investighez sentimentele de dragoste și gelozie, mă declar bisexuală de la mama natură și chestionez un pic (mai mult) instituția monogamiei. Până aici toate bune. Dar și de aici încolo.

Pentru că, ma chérie, interesele astea ciudate pentru mulți și multe, observ că au început să iasă încet-încet din obscuritate și la noi în țară. Am găsit pe net articole academice despre poliamorie ca alternativă contemporană a organizării familiei în programa cursului de Socio-Antropologia Familiei de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, pe TOTB am citit un articol interesant despre poliamor și anarhie relațională, iar de curând am aflat că în București se organizează de ceva timp întâlniri lunare cu oameni care practică noi tipuri de relaționare în cuplu. Evident, m-am dus. Și l-am luat și pe Silviu.

N-o să intru în academiste – nici nu mă simt pregătită și cu siguranță nu este momentul – dar vreau să vă spun câteva impresii personale despre întâlnirea poly de săptămâna trecută, dealtfel unica la care am participat până acum.

Întâlnirea se numește Poly Monthly și am aflat despre ea aici. Poly Monthly este un eveniment dedicat celor interesați de stiluri alternative de relaționare, se ține odată pe lună, de regulă într-o cafenea sau ceainărie și se discută pe o temă propusă anterior. Așa cum este menționat și în descrierea eventului, ceea ce se dorește este construirea unui grup de suport, bazat pe prietenie, în cadrul căruia să se poată discuta acele aspecte ale relațiilor noastre, pe care e dificil să le abordăm cu persoane nefamiliarizate sau cu atitudini ostile asupra acestor noi stiluri de relaționare.

sursa foto flickr.com/poza de Alper Cugun

Tema acestei luni a fost bisexualitate și poliamorie și mă bucur că a fost ca un fel de preambul al lunii istoriei LGBT, care are loc în februarie în România și în alte opt țări europene. Cum sunt profund interesată de ambele subiecte ale întâlnirii, am fost foarte curioasă să aflu cum se întrepătrund ele în viața altora, de ce dileme, discriminări, împliniri sau bucurii au parte ceilalți. Experiența fiecăruia e unică, asta e clar, dar cu siguranță că există niște modele de comportament și experiențe comune, care ne dau, cred eu, conștiința faptului că facem, chiar și când nu suntem conștienți de asta, parte dintr-o comunitate.

Am ajuns acolo și spre surprinderea mea erau mai multe persoane decât m-aș fi așteptat.

Un lucru extraordinar, îmi zic ușor intimidată! Pe câteva le știam din locuri din București, altele erau complet necunoscute. Discuția începuse de ceva timp, așa că am încercat să o prind din zbor. Am intrat treptat în ambianță, am observat cine se simțea comod sau cine era încă stânjenit. E normal, și eu am nevoie de timp pentru a mă integra într-un grup nou. Și chiar dacă pe alocuri am simțit că dinamica de grup se poate îmbunătăți, mai ales cu ajutorul organizatorilor și a diverse tehnici de comunicare în grup, mie mi-a plăcut că am luat parte la discuție, n-am aflat neapărat lucruri noi, dar am empatizat cu aspecte din viețile celorlalți, care te fac mai cald, mai înțelegător, în fond, mai uman.

Am băut vin roșu și nu știu cum, dar au trecut aproape patru ore de discuții în care am glumit, am râs, am ascultat sau am intrat în polemici. Nu aș putea să rezum discuția, dar știu că la finalul ei eram binedispusă și bucuroasă că într-o anumită măsură ne-am arătat toți și toate vulnerabilitățile, neîntelegerile, disponibilitățile și indisponibilitățile emoționale sau așteptările, și chiar dacă trăim într-o lume în care a fi diferit e de multe ori stigmatizat, noi ne oferim libertatea de a fi noi însene și de a contura o lume mai plăcută și mai echitabilă.

Aici mă simt datoare politic să mai adaug că e important să ne dăm seama de privilegiul pe care îl avem că putem lua parte la astfel de întâlniri și că oricând putem, în spiritul dreptății sociale, consider că e bine să deplasăm subiectul și spre zonele marginalizate ale societății. Sunt comunități unde oamenii nu au acces la informații, cărora viața nu le permite să gândească alternative, dar care merită o viață mai bună, la fel ca noi toți. Este și de datoria noastră să ne lărgim viziunea asupra societății, să devenim în mod real mai inclusivi și mai conștienți de inegalitățile din jurul nostru.

Poate ăsta este un subiect bun pentru una dintre următoarele întâlniri Poly Monthly. Îl voi propune.

Share.

About Author

penumbra

Leave A Reply

Are you 18 or older? This website requires you to be 18 years of age or older. Please verify your age to view the content, or click "Exit" to leave.